Zimbru

             O bere atestată de la 1845 dar nu sunt sigur dacă berea sau ultimul zimbru. Mai degrabă a doua variantă. Cred că este prima bere la care am stat jumătate de oră să mă gândesc ce să scriu şi asta nu din cauză că băutura mi-a resetat simțurile ci dimpotrivă. Am degustat şi am mirosit apoi am mirosit şi iarăși am degustat, am mai desfăcut o sticlă şi am luat-o de la capăt, poate poate găsesc ceva, nimic.

Așa în halbă nu arată rău, prezintă un aspect plăcut de bere blondă, limpede cu o spumă abundentă şi care persistă fix două secunde, fără miros sau cel mult cu un iz de apă minerală amestecată cu lucernă. În schimb gustul este puternic, amar cu aromă de algocalmin. Ai impresia că omulețul din gât ridică picioarele când înghiți acest lichid. Am primit chiar de la două măsele o sesizare privind disconfortul în cutia bucală. Trebuie sa fiu mai atent pentru că au sindicat.

Dar dacă totuși vă aflați într-o situație în care acest lichid este singura băutură vă recomand ceva mâncare grasă, eventual leu de mare sau hipopotam la ceaun cu slănină deoarece mălaiul din compoziție este setat să vă atace direct ficatul. Consumați moderat, pentru mine două sticle au fost cam multe.

Îmi pare rău deoarece speram să fie o bere românească pe care să o RECOMAND dar NU.

Mai scriu o dată, NU RECOMAND.

Marca: Zimbru
Producător: Albrau Prod
Ţara de origine: România – Bacău
Ambalaj : Sticla 0,5 L
Sursă : Mega Image
Alcool: 4 %
Ingrediente: apă, malţ din orz, MĂLAI, orz, hamei
Preţ: 1,5 RON
Tip: Lager

• Prezentare – 1 – Etichetă din 1980
• Aspect – 4 – Pentru culoare că spumă ioc
• Miros – 2
• Gust – 2

Notă finală 2,25