Am descoperit acum ceva timp că am o atracție culinară pentru carnea crudă. Știu cum sună, așa că celor care s-au gândit la ce mi-a trecut mie printre urechi le transmit că crenvurștii îmi plac fierți, mai ales ăia polonezi.
Dacă revenim la carnea care se poate consuma crudă nu prea avem multe opțiuni, iar printre ele se află: vita, boul și vițelul.
Acum, celor care se uită ca Mr. Been la tartar le recomand mușchiul de vită la tigaie. Inspirat din câteva zeci de rețete o să vă descriu mai jos modalitatea mea de a găti muschi de vită maturat la tigaie.
Carnea se scoate de la frigider cam cu 1-2 ore înainte de gătire, se scoate din ambalaj și se sterge cu un șervet de bucătarie.
Atenție !
- Nu se spală și se condimentează cu sare mare și piper doar înainte de a o arunca în tigaie.
- Nu se hăcuie, împunge, găurește, crestează etc…
Apoi, aveți nevoie de o tigaie antiaderentă și de preferat una cu fund dublu. Puneți tigaia la încins pe foc mare, topiți o lingură de unt și imediat ce se topește untul adăugați puțin ulei, 2-3 căței de usturoi întregi și o crenguță rozmarin.
Imediat ce începe untul să se răstească la tigaie aruncați peste el hălcile de carne. O să pun mai jos timpii de gătire pentru o bucată de carne cam de 2 cm grosime, iar eu vă recomand 3 minute pe o parte.
Vacă vie și care încă muge 1-2 minute / o parte
Vacă aproape vie care muge în gând 2-3 minute/ o parte
Vacă emo care se arde cu toată lumea 3-4 minute/ o parte
Vacă Ioana d’Arc 4+ minute / toate părțile
După ce e gata carnea o scoateți pe un fund de lemn de bambus originar din Doraly și uitați de ea cam 8 minute.
Am pus partea cu vaca la început pentru că de aici combinațiile de sos și garnitură sunt nelimintate.
Hai cu sosul, care astăzi este unul din bucătăria franceză sau cel puțin acolo a fost servit petru prima data. Deci, le sauce béarnaise sau cel puțin una din variantele lui cam pentru 4 porții.
Într-o cratiță mică se topește 60g de unt la foc mediu și se adaugă o ceapă roșie sau șalota tăiată fin și când zic fin să fie fin nu mărunt. Se lasă la foc mediu cam 4 minute, apoi se adaugă o lingură de oțet(eu am avut chiar oțet aromatizat cu tarhon). După două minute se amestecă 200g de smântână grasă(minim 25%) fermentată, două lingurițe de muștar Dijon, o linguriță de capere tocate și o lingură de tarhon tocat mărunt. Se mai lasă la fiert 2-3 minute și gata. Se servește cald dar se poate pregăti dinainte și apoi se încălzește.
Bun, avem carne, avem sos ne mai lipsește o garnitură.
Vita merge foarte bine cu ciuperca, iar de curând am descoperit sponginoasele astea Shimeji care sunt mult mai aromate decât champignon. Rețeta nu este complicată dar pentru un rezultat optim necesită timp. Nu o să vă dau cantități ci doar ingrediente pentru că totul depinde de preferințe. Începem cu ceapa tăiată cuburi pe care o punem la călit în unt, iar când își schimbă culoarea adăugăm morcov, gogoșar și păstârnac, toate rase fin. Se mai călesc împreună 2-3 minute după care se adaugă ciupercile se acoperă cratița și se lasă la foc mic cam 60 min.
Nu se adaugă apă !
După o oră se adaugă suc de roșii, puțin busuioc, rozmarin, nucșoară, chimen sare, piper și boia dulce.Se mai lasă apoi cam 30 de minute se adaugă usturoiul tocat mărunt și gata.
Nu prea v-am povestit de bere în rețetă și asta pentru că nu se bea bere la vită.
Am glumit bre ce aveți !?
Parcă vă și văd fețele ca după un AVC reușit. Normal că se bea bere dar ceva mai select și mai pe negru așa gen stout dry sau cum se zice la mine în cartier ”bere neagră de neam prost”, Guiness de referință.
Renul vă urează o poftă mai mult mare decât deloc și nu uitați ! Așa cum zice marele filozof Dromadere ”Vaca-i neagră-n cerul gurii ca măgarul-n vârful …cozii”
