Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc la omleta cu carne la garniță făcută de bunica îmi vine o poftă nebună de un piept de rață cu sos de merișoare și de o bere rece la halbă.
Acum știu că o să-mi sară la gât toți chefii, somelierii și enologii planetei că cică rața merge cu un vin alb corpolent sau cu unul roșu mai subnutrit, cu un roze spălăcit sau cu Lufthansa. Vă spun eu că alunecă pe gât la fel de bine cu Stella Artois sau zeama de Newmarkt dar musai reci.
În ordinea timpilor de preparare începem cu piureul.
Ingrediente:
Păstărnac – 1 buc
Morcov – 3-4 buc
Ceapă – ½
Usturoi Granulat – ½ lingurita
Unt – 50g
Sare
Piper
Nucșoară
Se pun rădăcinile și ceapa cu sare la fiert, evident în apă iar pentru a micșora timpul petrecut lângă cratiță folosiți cana-fierbător și un capac.
Pentru puțină culoare în farfurie dar și pentru a mai adăuga ceva gusturi am zis să fac și niște legume (ardei grași de vreo 3 culori și tomate de două) la aburi. Dacă doriți plating dați drumul la steamer acum dacă nu mâine sau marți, depinde când citiți asta.
Intre timp sau meanwhile cum se zice la mine pe uliță ne ocupam de duck breast. Dacă e ceva rățoi veteran de război atunci ar merge marinat înainte dar ce găsiți in Lidl e destul de fraged așa că mai bine ocupăm frigiderul cu bere nu cu marinadă.
Scoatem carnea de la frigider cu cel puțin 1 oră înainte de gătit și luăm parte cu pilea la pensat. Dacă cumva aveți un pistol de flambat, știu că nu aveți dar nu aveam altfel cum să mă laud că eu am, pârli ușor pielea iar cotoarele se vor înnegri fiind mai ușor de depistat.
După ce ați terminat cu penseta luați o lamă sau un cutter (nu animalul și nici cutterul din trusa de scule) și crestați ușor pielea fără a ajunge la carne după pattern-ul de mai jos.
Dacă aveți un cuțit bine ascuțit ceea ce presupune că sunteți fie din Brăila fie din Craiova duce-ți alpaca înapoi și băgați cutter-ul în lada cu scule. Doar înainte de a pune carnea în tigaie frecați bine cu sare grunjoasă și piper partea cu piele. Vai cum sună asta. Doar înainte de a pune carnea în tigaie frecați bine cu sare grunjoasă și piper partea cu piele. Vai cum sună asta.
Să presupunem că legumele sunt aproape fierte pentru că în realitate v-ați luat cu berea și ați uitat să dați drumul la foc dar asta e…măcar ați pus apă deja fiartă. Hai să gătim carnea.
Preîncalziți cuptorul la 180 de grade și lăsați-l așa, o să trebuiască.
Intr-o tigaie (RECE), de preferat una de fontă, se așează bucățile de piept cu pielea în jos, lăsați berea din mână și dați drumul la foc. După ce se încinge tigaia și începe carnea să sfârâie se lasă cam 4-5 minute și se verifică dacă s-a rumenit pielea, dacă da atunci se întoarce si se mai lasă cam 3 minute. În timpul ăsta încercați să cauterizați puțin și marginile.
Bun, acum dacă tigaia se pretează a fi bagată la cuptor întoarceți din nou carnea cu pielea în jos condimentați cu sare și piper apoi țuști cu ea în cuptor pentru 7-8 minute. Nu lăsați mai mult pentru că va ieși o talpa de bocanc sovietic.
Cât timp rața stă la cuptor revenim la piure. Scurgem apa dar păstrăm într-o cană puțină zeamă de rezervă, adăugăm untul și se pasează până la textura dorită (dacă vreți o consistență mai bleagă atunci adăugați zeamă din cană) iar la sfârșit condimentăm după gust.
După ce s-au scurs cele 7-8 minute scoateți carnea pe un tocător și o lăsați acolo la odihnit fix cât a stat la cuptor. Nu săriți cu furculițele și cuțite pe ea barbarilor, mai bine desfaceți încă o bere rece și vă apucați de montat farfuriile. Carnea se taie felii și se așează ultima în farfurie fix peste un fir de sparanghel murat.
Sosurile recomandate sunt cele dulci-acrișoare. Eu am găsit prin frigider o dulceață de merișoare care combinată cu aia de ardei iute egal love.
Nu uitați de berea rece iar pentru acest preparat vă recomand o bere trapistă sau o Leffe brună.
Renul vă urează poftă extrem de mare și să nu uitați berea în congelator pentru că așa cu spunea marele filozof Epicur: ”o bere rece la timpul ei face cât două femei…fierbinți”.
